"Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană”

Hipocrate - părintele medicinei

Autopsia

Psihologica a AUTISMULUI

Autismul. Cauza sau efect al altor tulburari?
Toate elementele si comportamentele care insumate duc la diagnosticul de autism, oare nu sunt doar niste efecte in cascada ale altor tipuri de tulburari?

În cadrul Conferinţelor cu tema „Schimbare de paradigmă în autism – Autismul cauză sau efect al altor tulburări?”, organizate de Asociația pentru Sănătate Mintală a Copilului împreună cu Asociația Împreună cu Zâmbet și Asociația Special Kids-Copii Speciali, în urma prezentărilor susţinute de specialiştii prezenţi, medici în specializările pediatrie, genetică neurologie, parazitologie, alergologie, dar şi a psihologilor şi psihoterapeuţilor specializaţi în recuperarea copiilor cu autism, s-a concluzionat faptul că tulburarea de spectru autist este foarte complexă, de cele mai multe ori având cauze genetice(ca predispoziţii si foarte rar structurale), amplificate în mare parte din cazuri de alţi factori interni (paraziţi intestinali, alergii, intoleranţe alimentare, diverse tulburări digestive etc) dar şi de factori externi (stil parental, ecrane, hiperprotectivitate etc) şi faptul că dacă se încearcă identificarea acestora şi eliminarea lor, în majoritatea cazurilor procesul terapeutic are o eficienţă sporită.

In general toate tratamentele actuale recomandate de majoritatea medicilor specialisti sunt doar medicamente specifice de diminuare a simptomelor (deficit de atente, hiperacivitate, agresivitate) fara a trata cauza sau macar a incerca identificarea acesteia.

Cand vorbim de autism si daca vrem sa il intelegem cu adevarat trebuie sa fim in stransa legatura si cu elementele de cauzaliate ale acestuia. Aici s-a gresit foarte mult pana in acest moment, astfel incat medicina, cu toate ca a evoluat foarte mult, nu a reusit sa identifice cauzele autismului, asta deoarece s-a mers pe o legatura de cauzaliate unica, ori genetica, ori neurologica etc.

Doar o cazuistica clinica vasta si o experienta indelundata in recuperarea copiilor cu autism te pot ajuta sa intelegi exact ce este cu adevarat autismul.

In cadrul proiectului nostru am evaluat si reevaluat anual peste 400 de copii, in ultimii 5 ani peste 1000 de copii nou diagnosticati.

Microbiomul Uman - Clinica Nutri Therapy
Autopsia Psihologica a Autismului - Microbiomul Uman

Luate individual, toate potențialele cauze ale autismului se invalidează de cazuistică clinică. Printre acestea enumerăm:

  1. sindromul mamelor frigider;
  2. cauze genetice;
  3. vaccinuri și metale grele;
  4. complicații la naștere;
  5. consum excesiv de ecrane;
  6. hiperprotectivitate;
  7. alergii;
  8. intolerante alimentare;
  9. diverse tulburări gastro-intestinale etc

Asta deoarece:

  1. aproape toate mamelor copiilor cu autism diagnosticați de noi au acoperit corespunzător nevoile emoționale și senzorio-motorii ale copiilor;
  2. în cazuistică clinică am avut și cazuri de gemeni identici cu afectarea doar a unuia dintre ei;
  3. în cazuistică clinică am avut și cazuri de copii cu autism nevaccinati;
  4. foarte puține din cazurile de copii cu autism au prezentat complicații la naștere;
  5. nu toți copiii cu autism au prezentat în istoricul anamnestic un consum excesiv de ecrane în perioada 0-2 ani;
  6. în cazuistică clinică am avut destul de multe cazuri de părinți cu un sistem parental lipsit de hiperprotectivitate;
  7. chiar dacă majoritatea copiilor cu autism prezintă probleme și fixații alimentare, probleme digestive, alergii, intolerante etc, au fost și cazuri care nu au avut astfel de probleme.

În acest moment diagnosticul de autism se pune doar pe baza observației clinice, prin care identificăm prezența sau absența unor comportamente (toate instrumentele de diagnosticare validate științific folosesc doar această metodă). Mai precis în acest moment nu există nici un instrument de tip medical (analiză genetică, RMN, EEG, analiză de sânge, ecografie etc) care  confirme prezența autismului.

Personal cred  se greșește foarte mult prin faptul  de cele mai multe ori se pune diagnosticul după 20-30 de minute de stat în cabinetul medicului specialist. De pildă în tulburările adultului este nevoie de existența unor comportamente minim 6 luni pentru a se putea pune un diagnostic psihiatric ( ex depresia).

Cred  mai corect ar fi  la început  se spună  există o suspiciune de autism, și dacă comportamentele persistă și după 6 luni tocmai atunci  se poată pune diagnosticul, care în nici un caz nu poate fi un diagnostic pe viațăatâta timp cât diagnosticul s-a pus doar pe baza observației clinice, prin prezența sau absența unor comportamente. Dacă prin intervenții intensive și precoce acele comportamente dispar, copilul mai are sau nu autism?

"În complexitatea autismului, microbiomul uman ne deschide o fereastră către noi posibilități de înțelegere și intervenție. Prin explorarea acestei lumi microscopice, avem potențialul de a descoperi cheia către îmbunătățirea calității vieții copiilor afectați."